Te-ai născut într-un colţ de hartă
uitat de lume, de timp, de tine
Îmi sclipesc ochii când mai intâlnesc
pe cineva din acel loc,
şi întreb dacă te cunoaşte,
mereu mi se spune că nu
dar eu le povestesc
Cum te trezeşti dimineaţa
cu părul vâlvoi
Cum mă certai
că mă îmbrac cu haine urâte
şi că joc counter strike
Le povestesc cum zâmbeai
când vedeai bebeluşi
Că nu-ţi plac pisicile
şi despre câinele tău tâmpit
cu nume de nazist
care a fugit în lume
Ştim noi…in colo
unde plecam când ne mai luam
lumea-n cap.
Le-am tot povestit
despre traseul Dunării
şi cum înoată ea spre mare
şi nimeni din colţul ăla nu te ştia
până acum

3 comentarii
Feed-ul pentru comentariile acestui articol
octombrie 12, 2009 la 11:41 pm
Tiganu
Intotdeauna e fain sa visezi. De fapt ele sunt cele care te ajuta sa mergi mai departe caci realitatea cotidiana nu produce decat indignare si curiozitate indusa mediatic.
noiembrie 23, 2009 la 11:40 pm
ninuta
mi-e dor sa citesc ceva scris de tine
nina
noiembrie 27, 2009 la 12:18 am
eugabriela
mulţumesc pentru melodie, îmi place